Ai obosit? … Te miști ca un bătrân! … imită un mers cadențat … si zâmbind spune un “Scuze” aproape fredonat …
Nu mă deranjează … Și de ce m-aș grăbi? … Apopo de bătrân … de mult … foarte de mult …și gesticulez din mâini zâmbind … Vezi pot sa mă maimuțăresc și eu … nu doar tu!
Ai fost puțin răutăcios …
Zâmbește dar îmi dau  seama imediat  că nu mă va lăsa așa … sigur mă v-a puncta când va prinde prilejul … și sigur când o să mă aștept mai puțin …
Nu asta a fost intentia!
Să mă superi? … zâmbește … Te iert! dar să știi că nu scapi!
Sunt sigur! … dar să revenim …
Ți-am zis eu ca ești bătrân … hei nu zâmbi … nu e egal … Când te aștepți mai puțin … poți fi sigur de asta! …
… A fost o melodie … aș putea spune pe timpul cand credeam și nu credeam … pot spune o enigmă … citisem toate astea, înțelegeam, dar aproape nu credeam, sau mă rog aproape ca îmi spuneam că nu poate să mi se întâmple tocmai mie, mă rog … povești scrise frumos, dar nu mi se aplică …
La ce te referi? La discuțiile noastre?
Și da și nu, sau da! … Dacă mai sar de la una la alta, te pierd printre rânduri …
Vei pierde ceea ce nu este al tău … Cand vei simți frica deja e pierdut de mult … dar uite tac … ochi și urechi …
Nu știu poate melodia, poate mesajul … poate perioada, dar simțeam că undeva interpretam greșit … așa că m-am apucat de citit, recitit, notam ce nu înțelegeam, așa am observat câte ignorasem până atunci … Știi? senzația aia că aproape atingi și dispare în urmatoarea secundă … Precum un pescar, se chinuie, drill, aproape aduce peștele la mal și îl scapă … Și cu cât citeai mai mult, cu cat înțelegeai mai multe … vine faza aia cu “Când mai ai timp să îndrepți toate astea?”
E și normal, te apleci și dai importanță lucrurilor pe care le înțelegi … pâna atunci ignori. Ai fi vrut să se întâmple altfel?
Nu știu? Unele lucruri poate da …
Ce simplu?… Nu? … Și partea ta de “cunoaștere”? Ar fi mult prea simplu să alegi … te-ai plictisi dacă ai ști tot ce ți se va întâmpla … tu cu siguranță da!
Da … ai dreptate …
Lucrurile de durată nu se fac facil, bine … generic lucruri … toți ne naștem un lemn “necioplit” … privește un lemn … si privește o sculptura … Cam câte ore consideri tu că are nevoie un artist sa aducă acea sculptură la superlativ? Știi tu prin cate încercări a trecut acea sculptură? Poate nopți nedormite, frământări? O fi bine? Nu o fi bine? Artistul are un singur scop “e ideea mea și o duc la superlativ” … Indiferent cine o privește! Ar fi mult prea simplu … Bine? Rău? … Ți-am mai spus “gri” e tot culoare … Marea provocare e să faci din acel gri ceva care sa poți admira … Și greșit, negreșit? Sentimentul de vină vine abia când nu incerci! Greșești? Pe viitor vei învăța să nu o mai faci … Și vei repeta asta pana o să-ți iasă ce îți propui! … Dumnezeu îți tot repetă lucruri până le inveti!
Să presupunem că ai dreptate! … simt privirea cum aproape scanează fiecare particulă … desi zambetul nu trăda nici cea mai mica intenție … Cred ca am formulat puțin greșit … Și dacă stii toate astea de ce greșești? … Sau hai sa nu folosesc “greșit” … de ce ignori?
Nu stau să-ți analizez toate greșelile, deși ar fi amuzant să o fac … Ceea ce te deranjează la alții, de cele mai multe ori se află și în interiorul tău … De asta e importantă “curățenia”, după, nu te mai poate atinge nimic …
Știi? mă feresc să mai folosesc cuvântul “gunoi” … indiferent de context …
Vezi tu? … subconștientul, frica …folosește orice cuvânt atunci cand trebuie … “Curățenia” … echilibrul … experiența … învățăturile … fă lucrurile așa cum simți și dacă simți … Ignori lucruri atunci cand nu le înțelegi și ele apar când ești pregătit sau pregătită să accepți, după caz! Crezi ca s-a nascut cineva învățat?
Hei! miscoreaza pasul, zici că suntem la maraton!
Pàiiii? … parcă spuneai că sunt bătrân …
Te alinți … Primești lucruri atunci cand esti pregatit să le primești … ma refer la tine, dar e valabil pentru oricine … Simți nevoia să te legi de ceva anume sau sa asociezi cu ceva … E frumos să mulțumești, dar esti singurul artizan, declic-ul poate veni din orice … o melodie, o întâmplare, la unii o dramă, la unii o bucurie … Slavă Domnului că nu suntem toți la fel!
Stii faza asta cu “gunoiul”, dacă îl ignori … ai să ajungi să te obișnuiești cu el, să-l bagi sub preș, e cel mai dăunător lucru. Să tot cari “lucruri” cu tine, la un moment dat te vor “cocoșa”! … Îmi fredonezi melodia? … poate mă ajuta … cine știe? … spune zâmbind și face o pirueta …
My secret!
Esti rău!
Știu! Dar aș putea fi și bun! … Parcă spuneai ca nu e așa important? … intr-o zi poate am s-o fredonez, dar atunci cand ma asigur ca v-a ieși perfect!
Concentrează-te pe ce faci și nu pe cine te privește! Poate să placa cuiva ceea ce faci, sau să nu-i placă! Dacă nu incerci nu vei ști niciodata!

15.Ziua a XV a - Doar Eu!
Categories: Doar Eu

Adrian

M-am nascut intr-un orasel mic de provincie, e locul unde am descoperit dragostea fata de natura, fata de porumbei, fata de oameni, e locul care m-a fascinat si locul care mi-a daruit cele mai multe bucurii. Cand uit ca sunt mai bine de 20 si ceva de ani de cand lucrez in IT, ascult jazz, sau Blues-rock ... Impartasesc toate aceste bucurii cu cativa Prieteni, nu foarte multi, pentru ca nu sunt atat de darnic, dar nici foarte zgarcit. Obișnuit să privesc doar in alb si negru, nu cred ca deosebesc prea bine nuantele de gri...si cred ... nici nu ma definesc. Cand mai ramane ceva timp, cred eu ca-mi place sa rasfoiesc cate o carte, as prefera istorice...dar nu e musai si nici nu fac o regula din asta. Cand am ceva de spus despre Columbofilie scriu pe www.aspigeons.ro. In rest imi ocup timpul printre servere si script-uri.

2 Comments

Ina · March 18, 2020 at 11:11 am

Foarte bune ganduri si actuale si pentru mine aceste ganduri. Multumesc.

    Adrian · March 18, 2020 at 11:52 am

    Multumesc Ina pentru aprecieri!

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *