De or veni iar norii negrii,
Fii soarele ce îi alungă,
Cu tine începe mereu ziua,
Dar și cu cei ce te încântă!
Acolo unde vezi durere,
Fii tu un zâmbet pentru ei,
Iar inima de e rănită,
Tot cu un zâmbet s-o alini!
Nu-ți face așteptări deșarte,
Chiar de e soare, vreme “lină”,
Dar tu adună pentru tine,
Doar zâmbete și voie bună!
Trecând prin anotimpuri multe,
Vei întâlni pe acei ce încearcă,
Să-ți fure zâmbet, voie bună,
Dar nu te întrista și iartă!
Când vezi o “rază de lumină”,
Ce-ți încălzește al tău chip,
Nu încerca să compari lucruri,
Ce au trecut prin gând, prin timp!
De prețuiești acestea toate,
Sau poate doar le întâlnești,
Nu încerca, chiar și în joacă,
Să schimbi ce tu nu înțelegi!
0 Comments