“Pe cei curați la suflet și luminați la minte
Neîncetat să-i cauți. Și fugi de tonți Și răi.
Dacă-ți va da otrava un înțelept, s-o bei –
Și-aruncă antidotul, un prost de ți-l întinde.” – Omar Khayyam.
“Să-mi dai un punct de sprijin! Ca să răstorn pamântul!”
E vorba ta celebră, dar mă amuză gândul!
Cum unii tot înearcă, prin “uneltiri” meschine …
Ca o hienă în noapte să “fure” de la tine!
Dar nu vorbim de “așchii”, de “spini”, de “mărăcini” …
Deși într-o “poveste”, le vei găsi din plin!
Știi? Tu îți incepi vorba, mereu cu o “poveste”!
Dar prea puțini se întreabă? Cât de reală este?
Dar nu dezbatem fraza cu “oul și găina”,
Rațiunea naște monștri, când nu-i odihna “bună”!
Vorbești de echilibru, cu calm, nu vorbe “goale”!
Că unii nu pricep? Și asta se mai poate!
La fel e și povestea, aceea cu rabinul …
Că ajutor primești! Dar tu încearcă primul!
De mai strecori prin frază o vorbă “alambicată”,
Așa observi din prima cine a “dormit” o viață?
Nu e cu supărare, cine dorește învață?!
De ești deschis la “minte”, asculți și o povață!
“Să-mi dai un punct de sprijin!”, e despre ce oferi!
La fel ca și în iubire, nu despre ce primești!
Ca unii se așteaptă ca ei doar să primească?
De asta este fraza, puțin “întortocheată”!
Dar e gândită bine, vorbesc chiar despre tine!
Cu toate c-a fost scrisă, cu mult timp înainte!
Știi bunul meu Prieten? Că uneori se întâmplă,
Să nu înțelegi din prima, chiar dacă-i “mură în gură”!
Aștept vești de la tine, aștept să “povestim”,
Poate și-o mică “pildă”, din care să zâmbim!
Și dacă-i sănătate, la fel și voie bună,
Vom “răsturna pământul”, la un “pahar de vorbă”!
28.Ziua XXVIII - Doar ... Poezie!
0 Comments