Am vrut să-ți scriu …

Am vrut să-ți scriu de mult,
Dar timpul nu ne iartă,
Să-ți mulțumesc pe sfaturi,
Ce mă învățai in joacă.
Mi-ai spus să cred in mine
Si la inceput zâmbeam.
Si multe lucruri bune,
Chiar de nu le înțelegeam.
Acum privesc la alții,
Cum rad la randul lor,
Ce tu-mi spuneai odată,
Să crezi nu e ușor!
Să poți crea in jurul tău,
Un rai din gândurile bune,
Să poți vedea doar ce e bun
Si să nu uiți de tine!
Să poți zâmbi, în zori de zi,
Sa nu te amăgești cu vise,
Să poți gândi la ce-ai trăit,
Cu zâmbetul pe buze!
Sa nu trăiești din amintiri,
Dar sa le strangi grămadă,
Trăiește-ti viata ca un vis,
Chiar de n-ai visat vreo dată!
Răbdarea ta si timpul tău,
S-au prefăcut in carte,
Acum predau la randul meu,
Din sfaturile tale …
Știi uneori m-am supărat,
Dar minte de copil,
Câtă răbdare ai avut,
Cine-ar fi bănuit!
Să-ți faci stindard din crezul tău
Și crede în tot ce faci!
Si câte lucruri nu mi-ai spus,
Să știi că îmi sunt dragi!
Să crezi in fapte nu în vorbe,
Nu țese viclenii!
Și nu lăsa ca timpul tău,
Sa ți-l ocupe alții!
M-ai învățat si acum te cred,
E simplu, e ușor,
Dar m-ai întâi trebuie să crezi,
Că altfel va fi greu!
Să crezi in tine e gratuit
Si gratuite-s multe,
Dar noi fugim după ce-i scump
Chiar dacă nu ne ajută!
Si ajutor îl ceri, acolo de-l primești,
Deci nu te încrede in oameni,
Pe care nu-i cunoști!
La fel nu incerca să ajuți,
Pe cine nu dorește …
E greu sa fii “citit” oricând,
De cine nu citește!