Scriam zilele trecute despre frici si cum suntem dominati de frici. Ca sa le invingi trebuie sa te confrunti cu ele, daca nu ai reusit asta pe o perioada mai lunga de timp inseamna ca ai o abordare gresita! Ceva faci gresit in viata ta si linia de demarcatie e foarte subtire, extrem de subtire, scriu aceste povestiri la indemnul Prietenilor si a celor care au considerat ca poate ajuta si in alte locuri! Nu sunt sfaturi, cine nu crede in ceea ce scriu poate proceda ca atare, nu incerc sa schimb gandirea nimanui, spun cum am reusit sa trec eu prin anumite stari, nu simt nevoia sa fiu psihologul nimanui si nici sa ofer ajutor cu forta, dar daca ajuta cu draga inima!

Astazi scriu despre mine, dar totusi simt nevoia sa multumesc unor oameni care m-au determinat sa scriu despre asta, o fac la inceput pentru ca nu mai am rabdare, domnului Radu Gruescu Sava, Doru Nete, Vio Barbu in mod special, Gabriel – Marina – Lucia / da ei m-au motivat mereu si au fost mai mult decat indulgenti, doamnei Anca, doamnei Melania – am simtit mereu privirea ei blanda(privirea unei mame). Le multumesc si pentru sfaturi si pentru amabilitate si pentru rabdare!

De ce scriu acum? Pentru ca sunt cateva persoane care au nevoie de asta, posibil sa îi ajute, posibil sa nu le trebuiasca!? Posibil sa vada ca au nevoie de ajutor si de cele mai multe ori te poti baza doar pe tine! Prima lectie de columbofilie a fost una de bun simt. Mergeam in vizita la alti crescatori impreuna cu o persoana mult mai in varsta decat mine. O persoana care m-a invatat multe din ce cunosc eu acum despre porumbei. Eu aveam un mod ciudat cand eliberam porumbeii care nu-mi placeau la mana, nu brutal dar se observa asta. Atunci am fost apostrofat si multumesc pentru lectia asta … ” daca ai vedea pe cineva strain sa faca asta cu porumbeii tai nu ti-ar placea, în primul rand arati ca nu ai rabdare, în al doilea rand jignesti gazda, ai sa vezi în timp ca nu toti porumbeii tai buni vor fi perfecti la mana…”, a trecut timpul si ma gandesc la alte episoade, reactionam negativ atunci cand cumparam ceva si vanzatorul/vanzatoarea efectiv arunca restul sau ce cumparam pe tejghea. Acum imi dau seama ca aveau problemele lor, nu aveau o reactie impotriva mea, aveau grijile lor, cand ai multe probleme nerezolvate nu mai ai timp sa fii calm, pentru ca totul in jurul tau e haotic. SI sunt cateva exemple minore, aparent fara nici o legatura între ele.

Ca sa scapi de frici si de problemele emotionale, mai intai trebuie sa vezi ce cauzeaza asta, sa reusesti sa te iubesti mai intai pe tine si sa constientizezi ca ai luat-o pe un drum gresit, trebuie sa vezi ce determina toate starile astea si cum le poti evita si ca sa eviti toate astea trebuia sa te confrunti cu starile tale cu fricile tale cu demonii tai.

1. Nervozitatea, starea de stres, lipsa concentrarii, iti pierzi rabdarea, numai ai timp pentru nimic.
2. Frica de abandon.
3. Toate problemele tale te fac sa raspunzi negativ si in cele mai variate forme.

Acumulezi toate in timp si nu iti dai seama, e precum un pahar care se umple, se umple si la un moment dat da pe-afara. Toate problemele nerezolvate bagate sub pres vor rabufni mai devreme sau mai tarziu. Toate astea te fac sa devii agitat, nervos, numai ai timp de tine, te simti hartuit din toate partile, numai ai rabdarea si abilitatea sa raspunzi coerent, devii superficial si grabit. Daca nu iti canalizezi energia doar in favoarea ta, obosesti. Din dorinta de a multumi pe toata lumea obosesti si nu mai ai timp de tine, iti vei face un mare rau si nu doar tie si celor din jurul tau.

Frica de abandon se manifesta in diverse forme si apare de obicei la pierderea unei persoane dragi, te va face sa pari nesigur pe tine, vei avea tendinta sa controlezi totul, interpretezi gresit totul, toata aceasta nesiguranta te va face sa te pierzi pe tine in primul rand si mai tarziu pe cei din preajma ta.

Toate fricile tale si problemele nerezolvate te vor angrena intr-un joc parsiv, vei raspunde la nervi si pe repede inainte, presiunea acumulata nu iti va da timp sa te vindeci, cu cat te adancesti in asta vei raspunde negativ la toate solicitarile celor din preajma ta, ajungi de la o extrema la alta destul de rapid si in cele mai variate forme. Poate fi doar izolare si evitarea de a participa in a lua decizii, oricum te obosesc si te agaseaza pentru ca nu mai faci fata stresului.

Sa te vindeci ai nevoie de tine, doar de tine, suna putin narcisist, dar daca nu te iubesti tu nu o va face nimeni in locul tau, cu cat te iubesti mai putin, cu atat ceilalti din preajma ta te vor respinge, indiferent ce vei face. Ca sa te vindeci ai nevoie sa realizezi unde ai ajuns si sa fii sigur ca doar tu poti face toate schimbarile de care ai nevoie. Nimeni nu te poate ajuta mai bine ca tine! Ca sa te vindeci ai nevoie sa stii ce trebuie sa schimbi in comportamentul tau, fa-ti o lista cu tot ce vrei sa schimbi si alege primele doua trei puncte de pe lista ta. Inainte sa schimbi ceva intreaba-te sincer de ce trebuie sa faci aceste schimbari si la ce te ajuta?

  1. Ce castigi daca faci toate aceste schimbari?
  2. Ce pierzi daca NU faci toate aceste schimbari?
  3. Ce castigi daca NU faci toate aceste schimbari?
  4. Ce piezi daca faci toate aceste schimbari definitiv?

Aceste intrebari te vor ajuta sa iei decizia corecta, poate nu ai nevoie de toate aceste schimbari si nu te ajuta la nimic.

Sa te schimbi? Schimbarile radicale sunt cele mai dureroase, provoaca suferinta, in prima faza psihica, suferinta psihica pe termen lung afecteaza si sanatatea, va aduce la pachet si suferinta fizica, mai e un pas mic pana la dezastru, vei fi parte activa la propriul iad. Sunt mai multe metode sa atragi schimbarea de partea ta si să nu simti tranziția ca pe o povară, dar majoritatea metodelor te provoaca sa te lupti cu “demonii” tai, sa-i infrunti si sa rezolvi problemele care te-au afectat atat de mult.

Initial vine partea cu negarea, cand consideri ca nu esti afectat si nu ti se poate intampla tie, pe urma incerci sa fugi si sa eviti, pe urma cauti tot felul de subterfugii si fel de fel de idei sa faci sa dispara si temerile si demonii, cu cat tragi de timp cu atat mai mult te adancesti in suferinta ta. Am incercat si eu tot felul de subterfugii sa fentez apneea prin somn de la cele mai indedite hobby-uri, pana la cele mai neinspirate situatii, daca fugi de problemele tale nu reusesti decat sa prelungesti momentul. În fuga mea am cautat raspunsuri si solutii in cele mai diverse medii, de la medici la oameni simpli si a venit in forma cea mai neasteptata, de la oameni pe care nici nu îi cunosteam si ca sa-i inteleg am început sa citesc, era o lumea aproape noua si în cele mai multe cazuri nu credeam în lucrurile astea, citisem auzisem, dar din ignoranta pentru ca nu credeam ca mi se poate întampla mie, nu le-am bagat în seama.

Am gasit o metoda inedita de a trece peste multe schimbari într-o forma mai usoara, pentru ca totul începea cum sa înveti sa te iubesti pe tine. Pentru ca în momentul cand uiti de tine, lasi sa se umple paharul, numai ai timp sa aduci lucruri noi, sa golesti din grijile vechi, în fuga ta de a ajuta pe altii sau doar de a te gandi la altii, uiti de propriile griji de propriile nevoi, nu îti mai canalizezi energia doar la tine, o risipesti inutil sa ajuti pe toata lumea. Vei avea timp sa si ajuti doar atunci cand esti curat, cand esti golit de toate grijile. Daca nu te ajuti mai intai pe tine nu cauta sa ajuti pe altii ca vei face un dezastru din tot, fara sa vrei vei crea haos, vei crea haos si în jurul tau si în jurul altora. Vei întalni prea putine persoane care sa-ti înteleaga starile, de asta e bine sa te ajuti tu în primul rand. Ma gandeam fascinat la bunica mea cum îmi întelegea toate starile, de multe ori nu trebuia sa-i spun nimic ca ea sa stie prin ce trec, era de ajuns sa se uite în ochii mei si stia aproape totul, la fel de bine o cunosteam si eu, pentru ca aveam aceiasi cultura, credeam în aceleasi valori, petrecusem atâta timp împreuna, împrumutasem obiceiuri. De asta un parinte te întelege cel mai bine, nu te astepta sa gasesti asta la oricine! Trebuie timp, trebuie rabdare, trebuie sa vreti la comun. Să împartasiti aceleasi idei, aceleasi obiceiuri, sa credeti împreuna, de asta nu privi cu suparare la semneii tai! Pentru ca nu vei fi înteles de fiecare data și de cele mai multe ori nu vei fi înteles de loc, tocmai pentru ca sunteti diferiti!

Cum te poti regasi pe tine? În primul rand trebuie sa ai un aliat de nadejde oricand ai ceva de înfruntat si cine te cunoaste mai bine ca tine? Trebuie sa-ti creezi propriul Rai si locul unde vei putea fi cel mai greu de lovit, vei cauta cea mai frumoasa amintire a ta si locul unde te-ai simtit cel mai bine. Trebuie sa te gandesti mereu la amintirea aia si te regasesti în ea, va fi aliatul tau, sa o transformi cu ochii mintii încat sa-ti incapa in inima. Amintesteti mereu cand ai de înfruntat probleme ca ai un aliat de nadejde, te afli în locul unde nu poti fi lovit, da îl porti in inima, dar stii ca nu îti poate face nimeni rau. Asa vei putea înfrunta cele mai crunte amintiri si vei învata ca daca ai destule amintiri frumoase, trebuie doar sa le porti în inima ca sa le retraiesti. Vei invata ca oricat de chinuitoare ar fi întalnirea cu demonii, ai pe cineva de partea ta.

Al doilea element, cauta o alta abordare la tot ce consideri ca e dureros, aminteste-ti prima data de partile frumoase si nu de suferinta sau partea care te face sa suferi, gen în loc sa spui “a plecat si m-a lasat balta!”, poti întoarce totul în favoarea ta si sa te gandesti “am ras amandoi pana la lacrimi cand a varsat cafeaua pe birou” si daca tot mi-am adus aminte de Cristi, uneori ne vedeam zilnic la birou, alteori timpul ne-a dus la mii de kilometri distanta, am gasit mereu subiecte amuzante si am ras ca de fiecare data cu lacrimi. Poti sa fii alaturi de o persona si diferenta de opinii sa va situeze la poli opusi, sau poti sa fii la mii de km fizic si sa o simti sufleteste alaturi! Tu decizi ce amintiri vrei sa lasi sa-ti umple timpul! Cele frumoase si care te fac sa zambesti, sau amintirile dureroase! Poti sa faci mereu ca amintirile frumoase sa estompeze pe cele dureroase si vei reusi sa privesti altfel viata!

Un alt element ar fi gandurile negative care le emiti catre Univers si ele se întorc înzecit catre tine, cand te supara ceva sau o persoana evita sa privesti cu rautate si în loc sa spui “e o persoana îngrozitoare si mi-a produs destule neplaceri!”, încearca si vezi poate au fost si momente frumoase sau încearca sa te gandesti ca are n probleme si ceva care nu tine de tine a facut-o sa reactioneze asa.

În comunicarea ta cu Universul trebuie sa fie doar lucruri pozitive, evita sa emiti ganduri negative, pentru ca îti fac tot tie rau! Evita sa te gandesti ca cineva îti vrea raul, ca D-zeu nu s-a gandit si la tine si ca tocmai tie ti-a rapit ce aveai mai scump! Cu siguranta D-zeu are alte lucruri mult mai bune de facut si nu în ultimul rand îti da atat cat poti duce, tocmai sa-ti arate cat de puternic/a esti! Iar atunci cand esti la limita ai doar doua sanse sa te ridici, sa te scuturi de “praf” si sa mergi mai departe, sau sa fii las si sa nu lupti, sa lasi pe altii sa se bucure în locul tau!
Nu sunt o persona puternica, dar cu siguranta nu sunt las, am acceptat orice provocare chiar daca în unele am crezut extrem de putin, am acceptat sa ma schimb pentru ca am vazut ca îmi fac singur rau, nu va suferi nimeni în locul tau, esti singurul sau singura dupa caz care te poate ajuta real. Ceilalti chiar daca nu o fac intentionat nu au cum sa te inteleaga atat de bine.

Nu în ultimul rand, ai grija cu cine vorbesti despre problemele tale, nu toata lumea poate întelege, nu toata lumea simte empatia, nu toata lumea crede in aceleasi valori morale. Nu incerca sa ajuti din vanitate pe cei care te-au lovit în trecut si nici nu folosi asta ca o forma de razbunare, pentru ca vei pierde timp si resurse, pentru oameni care oricum nu te inteleg.
Nu inchide usi! Daca tu ai avut nevoie de ajutor si ai fost ajutat, poate mai sunt asemeni tie si poate ca venit timpul sa ajuti si tu la randul tau. Eu nu ma consider o persoana altruista, dar de cate ori ajut stiu ca o fac in semn de omagiu daca vrei fata de persoanele care m-au crescut, m-au educat si au crezut in mine. Stiu ca undeva de acolo de sus îmi privesc evolutia si sper sa am timpul necesar sa le arat celor din jurul meu varianta mea cea mai buna, asa cum ma priveau ei!

Poate aceste randuri nu te vor putea ajuta sa schimbi nimic, dar vei sti mereu ca exista si o alta abordare, vei sti mereu ca daca tu esti bine cu tine, vei putea oferi si altora si timp si afectiune, pentru ca ai de unde oferi, paharul e gol si ai invatat cum sa-l golesti, deci nu va exista nici o sansa sa mai suferi, vei sti mereu ca ai un aliat puternic, amintirile tale frumoase si ca trecutul nu te varascoli, indiferent cat de negru l-ai vazut.

Cand esti multumit cu tine, vei putea multumi pe toata lumea din jurul tau, drumul e lung e sinuos, dar vei descoperi ca din cele mai negre perioade s-au nascut cele mai puternice invataminte. Asa vei ajunge sa privesti fiecare lectie ca pe o binecuvantare si orice lucru care te ajuta merita sa-l incerci!

Povestea toata o gasiti aici(Despre Frici – format pdf) si contine:
Dominati de frici! -18.10.2018
invitatie la intalnire cu tine! – 20.10.2018
Epilog – 21.10.2018

 

Categories: Doar Eu

Adrian

M-am nascut intr-un orasel mic de provincie, e locul unde am descoperit dragostea fata de natura, fata de porumbei, fata de oameni, e locul care m-a fascinat si locul care mi-a daruit cele mai multe bucurii. Cand uit ca sunt mai bine de 20 si ceva de ani de cand lucrez in IT, ascult jazz, sau Blues-rock ... Din 2017 de cele mai multe ori ascult aceasta muzica pe bicicleta si uneori alergand prin parcuri. As putea spune ca am descoperit sportul la 46 de ani, frumoasa varsta :) Cu toate astea nu mi-e rusine sa ascult muzica de fanfara, e muzica ce am auzit-o pe meleagurile mele. Impartasesc toate aceste bucurii cu cativa Prieteni, nu foarte multi, pentru ca nu sunt atat de darnic, dar nici foarte zgarcit. De multe ori am fost criticat ca privesc doar in alb si negru, dar nu cred ca deosebesc prea bine nuantele de gri...si cred ... nici nu ma definesc. Cand mai ramane ceva timp, cred eu ca-mi place sa rasfoiesc cate o carte, as prefera istorice...dar nu e musai si nici nu fac o regula din asta. Cand am ceva de spus despre Columbofilie scriu pe www.aspigeons.ro. In rest imi ocup timpul printre servere si script-uri.

0 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *