Oamenii vin si pleacă … uneori cu o viteza ametitoare, aproape ca ai impresia ca te afli intr-o sala de asteptare, marele avantaj e ca raman extrem de putini, altfel ai obosi teribil … Unii oameni vin in viata ta si te “incarca” si aproape ramai uimit cum pot face asta fara nici cel mai mic efort, unii vin si-ti dau viata peste cap si te “descarca” de ultimul strop de energie … Depinde de unde iti tragi seava?

Daca ai capacitatea sa crezi si sa iubesti lucrurile simple, ai avantajul ca refresh-ul sa dureze foarte putin … “Supervizoarea” mea ma intreaba mereu cum reusesc? Din ce? Din “nimic” îi răspund în glumă 🙂 … Nu trebuie sa ai motive mari să realizezi lucruri mari, depinde ce-ti propui! Daca nu te poti opri chiar si pentru o clipa din fuga asta continua … posibil sa alergi fara sa ajungi nicaieri! Da! Rabdarea e elementul necesar, cam in tot ce faci! Si cel putin pe partea asta ii dau dreptate Prietenului meu Vio! Daca esti lipsit de rabdare, sunt sanse mari sa treci pe langa lucruri fara sa stii macar ce reprezinta! Asa apar in viata ta oameni care aproape nu au rabdare sa-ti raspunda la un simplu “Buna ziua”, dupa cum si oameni care îsi fac timp si au o mare răbdare cu tine, da uneori si nemeritat! Nimeni nu-i perfect! Uneori apar oameni care ar vrea sa schimbe absolut totul la tine, dupa cum si oameni care nu ar schimba nimic, trebuie doar sa ai răbdare si sa te detașezi, e un specatcol minunat 🙂 . Una din lectiile importante invatate de la un om care avea sa-mi devina model, e sa ai capacitatea de a “aprecia” corect! Cred ca cea mai importanta lectie! Si atunci cand discut despre “ancorati in prezent”, aduc in discutie si termenul “trecut”!

Trecutul te invata cele mai importante lectii, chiar daca unele sunt extrem de dure! Dar cu cat inveti mai multe “lectii”, ai sansa sa reactionezi imediat in “prezent” si lasand instinctul in plan secundar “Banuiala e singurul adevar!”, poti “aprecia” cat de cat corect 🙂 Chiar daca uneori alegem cu sufletul si dupa ne lasam mintea sa analizeze fiecare “coltisor” si uneori alegem doar cu “mintea” si vom regreta din suflet … Dar toti gresim! Nu vad om fara de greseala! Si daca este? Nu caut perfectiunea si nici abilitatea sa vorbesc despre perfectiune nu am!

Viata e un dans, depinde cum iti sincronizezi pasii si ritmul! Si cred! Cel mai important e cu cine alegem sa facem asta! Fiecare dintre noi e  “soferul” propriei vieti, acum depinde de fiecare, unii aproape se autodefinesc cu masina?! 🙂 Depinde de fiecare pana unde e dispus sa conduca “masina” si nu ma refer la oamenii pe care îi ai alaturi, ma refer la lucrurile care iti fac, sau nu bine! Daca vei sti sa “apreciezi” corect, e necesar si util sa scapi de lucrurile care nu te mai ajuta! Deci schimba masina! 🙂

Dar vei reusi toate astea in momentul cand te vezi asa cum esti! Si sa te accepti cu bune si rele! Si cel mai important sa nu-ti fie frica … de fricile tale, de emotiile tale, de imperfectiunile tale! Uneori ne simtim atat de vulnerabili, aproape parem ca o frunza in vant, dar tocmai aceasta fragilitate starneste cele mai intense emotii! Fix in punctul asta inveti ce inseamna smerenia … Nu vorbesc din punct de vedere dogmatic … iti deschide interiorul, acolo unde e locul tau cel mai sfant! Asa inveti sa-i asezi pe toti la locul lor, doar foarte putini oameni incap acolo, in locul cel mai curat al tau! Nu ai loc de foarte multi oameni si tocmai pentru ca sunt unice acele emotii … nu sunt repetitive! Emotiile alea iti arata cine esti cu adevarat! Si da, nu ai de ce sa te temi! Doar superficialii se tem sa fie dezbracati de prejudecati … da! E incomod sa fii vulnerabil, dar tocmai aceste lucruri ne fac sa fim unici … Si nu spun sa arati vulnerabilitatile tale in fata cuiva! E sa te poti vedea asa cum esti!

Cand atingi pragul ala … nu te mai intereseaza cine are rabdare, sau cine nu are … sa te asculte! Aproape treci nepasator cand oamenii incearca sa-ti spuna ce trebuie sa fii! Uneori fara macar sa asculte ce vrei sa fii … Pentru ca tu stii de mult ce trebuie sa fii, doar in momentul cand stii concret care e menirea ta, te vei linisti si opri din alergat! In momentul ala observi frumusetile vietii si chiar ai putea sa te bucuri si din “nimic”, sau chiar ai putea avea rabdare sa vorbesti despre “nimicuri”, desi cand spun “nimic”, “nimicuri” o spun in gluma si delimitez foarte clar lucrurile simple … Simple dar care dau savoare vietii!

Si da! Cand “atingi” unele lucruri simple … Nu mai ai nevoie de nimic! Si uneori … unele lucruri care pentru multi inseamna “nimicuri”, pot insemna totul pentru tine! Dupa cum uneori un “Multumesc ca existi!”, sau “esti bine”, poate fi linia aia subtire … Daca nu poti raspunde la lucruri simple, te chinui in van sa elaborezi fraze complicate … Si daca nu poti oferi reciprocitate, nu te astepta sa primesti raspunsuri la lucruri simple! Dupa cum spuneam viata e un dans … Si depinde doar de tine ce linie melodica alegi! Toti avem un buton de on/off, uneori mai nou, uneori mai uzat, depinde de experientele fiecaruia!

 

Categories: Doar Eu

Adrian

M-am nascut intr-un orasel mic de provincie, e locul unde am descoperit dragostea fata de natura, fata de porumbei, fata de oameni, e locul care m-a fascinat si locul care mi-a daruit cele mai multe bucurii. Cand uit ca sunt mai bine de 20 si ceva de ani de cand lucrez in IT, ascult jazz, sau Blues-rock ... Impartasesc toate aceste bucurii cu cativa Prieteni, nu foarte multi, pentru ca nu sunt atat de darnic, dar nici foarte zgarcit. Obișnuit să privesc doar in alb si negru, nu cred ca deosebesc prea bine nuantele de gri...si cred ... nici nu ma definesc. Cand mai ramane ceva timp, cred eu ca-mi place sa rasfoiesc cate o carte, as prefera istorice...dar nu e musai si nici nu fac o regula din asta. Cand am ceva de spus despre Columbofilie scriu pe www.aspigeons.ro. In rest imi ocup timpul printre servere si script-uri.

0 Comments

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *