„Așează bunătatea ca bază a vieții tale, dreptatea ca măsură, înțelepciunea ca limită, iubirea ca încântare și adevărul ca lumină.” – Peter Deunov

da-mi_doamneNu simt nevoia sa vorbesc despre referendum si sexualitate, o fac toti cunoscutii mei, uneori atat de aprins, incat se desfac prietenii se rup amicitii, se cearta toata lumea cu toata lumea si fiecare in disperarea lui cauta sa aduca argumente cat mai credibile. Nu ma intereseaza subiectul stiu ce iubesc eu si mi-e de ajuns, stiu de asemenea ca nu mi-ar place sa se amestece nimeni peste gusturile mele si nici sa le comenteze, asa ca nu ma intereseaza fiecare ce iubeste si cum alege sa-si traiasca viata, cu toate astea nu pot sta pasiv la intoleranta! Intoleranta care am intalnit-o mai mereu, pentru ca oamenii nu pot percepe ca ceva poate fi diferit, atat pot ei sa discearna, ca lumea lor e facuta dintr-o matrice.

Ascult pasiv reactiile oamenilor care incearca sa-si mascheze infrangerea si neputinta lor de as accepta esecul ma face sa ma gandesc ca sunt mai homosexuali decat cei impotriva carora vroiau sa voteze, imi atrage atentia un profesor universitar, tonul calm cu care explica denota ca e mai mult decat pregatit pentru acest subiect. Explicatiile lui atat de simple dar transante te lasa aproape fara grai… “noi suntem educati de mici gresit … nu suntem lasati sa ne dezvoltam, suntem imediat admonestati … iar ai vorbit neintrebat e una din marile greseli ale dascalilor, nu suntem lasati sa gresim … suntem pedepsiti de mici daca am fi diferiti, daca am gandi diferit” … referendumul nu a fost despre sexualitate, religie, valori nationale, a fost despre intoleranta si intrarea cu bocancii in viata personala a oamenilor, a fost despre intoleranta de a accepta ca unii oameni nu pot face copiii si îi excludem din societate, a fost despre femei singure care din diferite motive au ales sa fie singure, dar cu toate astea îsi doresc un copil. Referendumul a fost despre lipsa noastra de valori, despre modul simplist prin care privim unele lucruri si ma bucur ca ma numar si eu printre cele 14 milioane de Romani care au ales sa gandeasca diferit si ca nu au nici o problema ca sunt diferiti!

multi-vorbescIntoleranta!? da! nu ne putem permite sa gandim ca ne nastem pe sarite si nu toti in acelasi loc, uneori esti facut “taran” doar pentru ca te-ai nascut in Moldova, cu toate ca “taran” nu e o jignire, decat in mintea incuiata a unora! As fi vrut sa fiu taran, sa fiu fiu de taran, cu toate ca m-am nascut la oras, seva mi-am luat-o mai mereu din locuri neatinse de rautate, de la oameni simpli, dar care se exprima mai mult cu inima, oameni care nu pot fi intoleranti si ipocrizia nu are ce cauta in felul lor de-a fi. Da spun cu mana pe inima ca sunt fascinat de oameni simpli, oameni care nu au uitat de unde au plecat si nu isi ascund identitatea din contra o spun cu mandrie si deschis, de asta scriu uneori despre Doru, de asta aleg sa intercalez in gandurile mele si pe Vio, de asta îl adaug in povestirile mele si pe Stefan si lista poate continua, cei drept nu foarte multi dar nici foarte putini, din punctul asta de vedere as putea spune ca sunt foarte norocos, D-zeu mi-a oferit oameni de o calitate reala, oameni diferiti de mine, dar de la care pot invata o gramada de lucruri.

Ma amuza staruinta oamenilor de a-si face propria biblie, isi creaza proprii D-zei, atat de covingatori incat s-ar bate la propriu cu oricine nu le impartaseste opiniile, mai in gluma mai in serios spun mereu ca ne lipsesc “locomotivele”…suntem poporul care si-a inchis liderii si i-a hranit la propriu cu rahat! De asta nu avem traditii, de asta nu credem in nimic, credem doar in cercul nostru restrans si orice iese din tipare punem crucea la inaintare.

Îmi aduc aminte de o lume toleranta, copil fiind mergeam în vizita la niste oameni care te atragea prin caldura cu care erai primit, chiar daca nu aveau resurse iti ofereau locul de cinste, îmi aduc aminte de o lume care chiar daca aveau o alta cultura, o alta religie, alte traditii, te acceptau pe tine chiar daca erai diferit fata de ei si îti ofereau ce considerau ei mai bun! Numai suntem de mult primitori, e un mit ospitalitatea Romaneasca, mai intalnesti asta rar astazi, doar izolat! Ce-i drept D-zeu mi-a oferit posibilitatea sa reintalnesc astfel de oameni si ma bucur pentru norocul meu, ma bucur pentru ca sunt diferit si pot accepta oameni diferiti, daca nu rezonez cu ei îi las in legea lor, pentru ca si mie îmi place sa nu-mi “sufle nimeni in ciorba”, asa ca ma bucur ca sunt diferit si bogatia multiculturala mostenita genetic o consider un dar, cel mai frumos dar!

Ma urasc pentru intoleranta mea fata de oamenii intoleranti, dar nu simt nevoia sa fiu iubit de toata lumea, chiar din contra! Vreau langa mine doar oamenii care inteleg ca pot fi diferit si pot gandi diferit, oamenii care rezoneaza cu ideile mele, oamenii care fac tot efortul sa nu devina  ipocriti, oamenii care si pot simti nu doar gandi!

Ştim că de-am vorbi toate limbile si toate dialectele pământului şi de-am fi capabili să clasificăm conform cu clasificarea zecimală toate volumele tipărite în toate limbile pământului, de la Gutenberg şi până astăzi, si de am fi tobă de carte si de erudiţie, si de am cunoaste întrebuinţarea tuturor termenilor specifici tuturor ştiinţelor şi tehnicilor, tot nu ne putem numi oameni culţi dacă suntem nişte pizmăreţi, nişte bădărani şi nişte răi la suflet.” – Primejdia marturisirii – Nicolae Steinhardt

 

Categories: Doar Eu

Adrian

M-am nascut intr-un orasel mic de provincie, e locul unde am descoperit dragostea fata de natura, fata de porumbei, fata de oameni, e locul care m-a fascinat si locul care mi-a daruit cele mai multe bucurii. Cand uit ca sunt mai bine de 20 si ceva de ani de cand lucrez in IT, ascult jazz, sau Blues-rock ... Din 2017 de cele mai multe ori ascult aceasta muzica pe bicicleta si uneori alergand prin parcuri. As putea spune ca am descoperit sportul la 46 de ani, frumoasa varsta :) Cu toate astea nu mi-e rusine sa ascult muzica de fanfara, e muzica ce am auzit-o pe meleagurile mele. Impartasesc toate aceste bucurii cu cativa Prieteni, nu foarte multi, pentru ca nu sunt atat de darnic, dar nici foarte zgarcit. De multe ori am fost criticat ca privesc doar in alb si negru, dar nu cred ca deosebesc prea bine nuantele de gri...si cred ... nici nu ma definesc. Cand mai ramane ceva timp, cred eu ca-mi place sa rasfoiesc cate o carte, as prefera istorice...dar nu e musai si nici nu fac o regula din asta. Cand am ceva de spus despre Columbofilie scriu pe www.aspigeons.ro. In rest imi ocup timpul printre servere si script-uri.

0 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *