Te doare

Te doare când uitarea,
Așterne pagini goale,
Te doare când doi galbeni,
Dictează conștiința.

Te doare când vezi lupi,
În haine de hiene,
Din oi fără de turmă,
Au devenit coioți.

Te doare când credința,
E pusă la încercare,
Privind la farisei,
Te arde peste tot.

Cum poți uita pe cei
Care, ținuți în lanțuri,
Cu sânge au plătit,
Ca tu să poți vorbi?

Te doare când vezi șerpi,
Dar îmbrăcați în oameni,
Când ei își vând și mama,
Mă mir cum poți zâmbi.

Cam câte lacrimi ard,
Obrajii acelor mame,
Ar fi prea crud, sinistru,
Să nu ne amintim.

Ei au avut un gând,
Să strige Libertate,
Iar mulți cuvântul ăsta,
Cu sânge l-au plătit.

Te doare când cu lacrimi,
Ei au pictat icoane,
Te doare că au fost,
Ca noi, tineri, copii.

Ei au avut curajul,
Să nu mai tacă o clipă,
Cu sânge ei au scris,
Istoria intr-o zi.

Te doare când bocanci,
Ne calcă în picioare,
Acele idealuri ce înseamnă însăși viața,
Iar de-ai să taci și tu, să știi că ai murit.