Să ai si sa nu ai?

Să ai si sa nu ai?
Știi uneori ar face sens …
Sa dai savoare unei clipe,
Ce nu părea de interes …
Ei doi? as spune chiar copiii,
Dar nu la minte … nici la corp …
Se prefăceau, așa in joaca,
Ca stiu ce fac, dar nu de tot …
Jucau chiar jocuri rafinate,
Nu jocul ăla de cuvinte …
Dar aparent chiar de e simplu
Nu poti răspunde fără minte …
Așa ca viața alambicată,
Sa faci o frază din cuvânt …
Si dintr-o înșiruire simplă,
Să-i dai putere unui gând …
Din fraze mici ce-i drept alese,
Sa te ajute să plutești …
Chiar dă savoare unei clipe
Si ai putea s-o prețuiești …
E chiar plăcut sa le vezi jocul,
Chiar dacă pare foarte greu …
Si are sens când prinzi esența
Si chiar un farmec …as spune eu …
Ei… nu va ganditi acum …
Că fix din prima le-a ieșit …
Ca orice joc cere rabdare
Să fii puțin si iscusit …
Frumos si jocul, dar si ei,
M-au amuzat într-un cuvant!
Așa că mă așez în tihnă,
Să le mai scriu încă un rând!