Atunci când liniștea dispare,
Sau întrebări te mai apăsa?
Mereu se va găsi o cale,
Să vezi că totul e o joacă.
De echilibrul toți vorbesc,
Unii prin fraze iscusite.
O parte îl descriu cu tâlc,
Sau unii doar pe ocolite.
Te pierzi, te regăsești, revii,
Mereu înveți, așa e viața.
Și atunci când nu ai învățat,
Mai recitești din nou prefața.
Fii chibzuit, dar nu zgârcit,
Știi? Echilibrul cere artă!
Cu timpul tău în primul rând,
La fel, cu tot ce ai ales să-ți placă.
Fă ce ai ales să faci,
Dar nu te împarte în mii de “punți”.
Că timpul nu-ți va da răgaz …
Și nici răbdare să deprinzi.
Ai grija celor ce te plac …
Și fă-te tu mereu plăcut.
Dar nu te abate nici un pas,
Din drumul tău ce l-ai gândit!
Fii chibzuit la ce expui,
Dar darnic când primești “căldură”!
Și ține minte doar un sfat,
Tu nu te învenina cu ură!
0 Comments