O linie, cum știi, separă,
De multe ori chiar cu succes,
Putem a spune că seduce,
Iar uneori cu dublu sens.

Putem a defini păcatul,
Dar cochetăm cu el puțin,
Putem a defini chiar multe,
Dar nu pe toate le gândim.

Pioși cum știi, nevoie mare,
Mereu cu asta ne mândrim,
Deși un termen … acceptare,
Ne dă cu virgulă puțin.

Respectul … da, un termen tainic,
Când îl rostești, te inclini puțin,
Dar vezi tu Doamne, din păcate,
Că uneori mai și mințim.

O linie imaginară,
Trasată în glumă uneori,
Dar știi tu Doamne, că păcatul,
De multe ori, nu dă fiori.

Noi apreciem, când “laudatio”,
Ne umflă în pene, așa puțin,
Acum serios cine mai poate,
Să mai transforme apa în vin.

O linie, mă rog, trasată,
De unii, ce aveau mult timp,
Dar cine împarte, parte își face,
Judecători, din tată în fiu.

Noi judecăm, la repezeală,
Oricând, oricum și fără preț,
O linie … se poate șterge,
Când e cumva de interes.

Făuritori de reguli multe,
Pe care apoi le încălcăm,
În limite, nu e cuvântul,
Pe care azi să-l discutăm.

Avem și alb, avem și negru,
Avem un pic din fiecare,
Dar uneori și sentimentul,
De a pluti la întâmplare.

The post Black and white appeared first on Doar eu.