Trăiește pentru tine, dar nu uita de oameni,
Iar uneori de poți, a face chiar risipă,
De câteva cuvinte, ce pot schimba îndată,
O stare sufletească ce pare în impas.

Nu scriu de bunătate și nici de înțelepciune,
Prea tânăr să înțeleg aceste mari concepte,
Dar uneori se poate, chiar de e o vorbă “întoarsă”,
Să poți privi la toate, senin și cu mult haz.

Durerea precum știi, a noastră-i cea mai mare,
Dar nu vorbim acum, de fel despre durere,
Mai știi, poate există, uitat în colț de lume,
Un suflet ce trăiește durerea ca stigmat.

O vorbă spusă în tihnă, chiar poate face multe,
Închide și deschide, să știi, chiar multe uși,
Nu-i important să știi, la toate a răspunde,
Iar uneori să taci, te scoate din impas.

Știi ziua în care tu, chiar te-ai gândit la toate,
Dar un răspuns mai clar, se lasă așteptat,
Doar o scânteie, una, e tot ce ai nevoie,
Iar totul în jurul tău, te poartă spre extaz.

O vorbă te ridică, tot ea poate aduce,
Durere în piept și lacrimi, chiar multe pe obraz,
Iar uneori de ești, absurd lipsit de vorbe,
Doar umărul oferă și sprijin la necaz.

The post O vorbă … appeared first on Doar eu.

Privește bunătatea, dar nu din perspectiva a celui ce oferă,
Privește, taci, ascultă, fii fin observator, vezi timpul care trece,
Vezi mâna care șterge acele lacrimi calde,
Dar nu rosti cuvinte când timpul îți cere a tace.

Să fii atent la cel ce poate înțelege și dincolo de vorbe,
Deci poți a te preface, că nu prea ai ce pierde,
Oferă tu puterea și celui care încearcă,
Dar nu uita, doar tu, ești cheia ce deschide, a s-a măreață poartă.

Privește, dar adânc, în ochii ce te îndrumă,
Nu întreba nimic, învață a înțelege,
Nu cere lămuriri, doar simte, când inima îți bate,
Ce este foc mocnit, sau poate doar jăratec.

Privește la acel cu al său curaj întreabă,
Acum de îți e sete, de vrei o îmbucătură,
De vrei doar pentru o clipă, dar fără obligații,
Să-ți odihnești și trupul și sufletul în pace.

Privește și învață, nu știi cam niciodată,
Când oameni sunt puțini, la număr mă refer,
Când ieri acel străin, fără a crede în el,
Îți oferea și pită deci fă și tu la fel.

Vezi tu, noi bunătatea o definim prin multe,
Acum știi mai depinde, de cine o privește,
De cel ce înțelege, de cine o oferă,
Iar deseori se întâmplă, de cel și care speră.

PS: Uneori timpul devine mult prea scurt pentru a oferi mulțumirile noastre celor care ne-au îmbogățit viața. Bunicii mele Ana, cea care mi-a oferit o perspectivă diferită asupra vieții în general, prin fiecare cuvânt, fiecare îmbrățișare și mai ales prin fiecare “știi” care îl rostea impersonal. O chemare la lecții fără a face lecții, o lecție de viață prin fiecare frază rostită!

Multumiri Jeno Major pentru imagini, www.JenoMajor.com!

The post Astăzi doar despre bunătate … appeared first on Doar eu.