Mi-as fi dorit sa fac multe, pasiunea pentru muzica si fotografie mi-au ramas intr-un coltisor al inimii, nu prafuit … dar nu aveam destul timp pentru ele. Muzica m-a insotit mereu in incursiunea mea prin viata, nu asa cum as fi vrut eu, dar m-a insotit…
M-am oprit mereu la natura … si mereu au fost acolo prezenti si porumbeii … chiar daca au fost si momente in viata cand nu am putut fi alaturi de ei, am lasat multe “portite” deschise sa nu ramana doar o amintire …
Cand esti copil nu esti constient de multe, mai tarziu ca si adult realizezi ca orice pasiune e costisitoare, indiferent ce vrei sa faci ai nevoie de un buget constant, ca e vorba de timp, ca e vorba de bani, pana la urma totul se rezuma la suma viciilor 🙂 si niciodata nu vei putea cheltui mai mult decat ai 🙂
Pe langa bani vei avea nevoie de sprijinul si intelegerea celor apropiati tie, daca incerci sa inoti impotriva curentului, mai bine opreste-te…nu vei reusi.
La mine a fost relativ simplu…tatal meu a crescut porumbei, unchiul din partea bunicii a avut porumbei, unchiul din partea mamei a crescut porumbei, la mine aproape toata familia a fost “educata” ca porumbeii fac parte din viata noastra… Dragostea pentru natura, pentru porumbei curge prin vene…nu e meritul meu, e meritul celor care mi-au lasat acest minunat dar… de multe ori nici nu o consider pasiune… e un lucru firesc…face parte din mine … ma contopesc impreuna cu ea…
Pe langa timp si bani, vei avea nevoie de un scop, impartit in obiective…daca le amesteci, vei pierde “cararea”…multi confunda scopul cu obiectivele … de multe ori asta te face sa suferi… cand ai asteptari mai ales acolo unde nu-si au rostul, cu siguranta te vor face sa suferi…
Pe langa toate astea vei avea nevoie de rabdare … sa te regasesti mereu in ceea ce faci, orice lucru fortat la un moment dat te va obosi, vei fi atat de obosit incat vei regreta fiecare secunda … si timpul e extrem de scurt. La inceput timpul curge lent, dar pe masura ce inaintezi in viata vei avea surpriza sa constanti ca secundele devin anotimpuri si mai tarziu ani, traieste fiecare etapa din viata ta cu aceeasi bucurie, invata sa te bucuri de fiecare moment, ai sa observi pe parcurs ca si “lectiile” oricat de dure ar fi fost sunt parte din viata ta, invata sa observi orice.
Vor trece ani si ai sa inveti sa scutesti si bani si efort si vei vedea ca rabdarea uneori iti e rasplatita cu bucurii greu de egalat, vei observa ca in arta fotografica nu ai nevoie neaparat de aparatul cel mai performant ci de cadrul perfect, vei observa ca in columbofilie nu ai neaparata nevoie de cel mai sofisticat tratament, vei observa ca poti face sport si cu un minim de echipament…toate astea pentru ca ai avut rabdare sa observi de ce ai nevoie. SI de cele mai multe ori bucuria si fericirea vin din lucrurile simple. Nu incerca sa complici totul, vei duce o munca inutila cu tine, cu cei din jur…
Mai tarziu vei observa ca vor aparea oameni in jurul tau de la care poti invata, uneori atat de multe incat poti scuti o viata de munca. Vorba lui Vio… uneori Eroii sunt printre noi, trebuie doar sa-i observi, sa-i asculti, uneori sa le duci munca mai departe… si daca tot inveti atatea lucruri de la ei, lasa-le un semn sa observe ascensiunea ta… sa vada ca timpul si efortul investit in tine nu a fost in zadar.
Si daca tot vorbim despre oameni deosebiti… nu e din ciclul “unul pe zi” :)… nu am atata pricepere 🙂 si cu siguranta daca aveam 365 de sfaturi in columbofilie, acum as fi campion 🙂 … nu asta ar fi fost scopul 🙂 dar de dragul discutiei :). Totusi ma bucura insistenta dvs. de a prelua parte din lucruri, care multe din ele le-am preluat de la oameni deosebiti(cei drept putini la numar)…si cele mai multe testate de mine.
Deci sa revenim…e strict despre Columbofilie… dar partea de sanatate se aplica oriunde vei vrea sa faci egal sport…
Terminasem ultima crescatorie… se apropia de ce-mi doream eu … dar parca lipsea ceva…nu stiam exact ce…aveam sa invat o lectie despre rabdare. Iarna era pe sfarsite… trei luni de cand mutasem pasarile in noua crescatorie…starea de sanatate era multumitoare…dar parca prea multe tratamente … imi spuneam eu… multe din intrebarile adresate lui Stefan parca se loveau de un zid…in primavara m-a vizitat Stefan…” e frumos…e mare …e spatios…”…dar urmau o multime de “dar”…”aici as face asa..”…”parca aici ai putea modifica asa…”… Vara a urmat cu modificari minore…dar cu un efect imediat.
Am inceput sa ma joc cu fluxul de aer…am inceput sa fac cateva aerisiri “controlate”…si rezultatele nu s-au lasat mult asteptate, am inceput sa vad panze de paianjen, am inceput sa vad cum gainatul nu mai prinde crusta aia de mucegai, am inceput sa vad cum nu mai e atata nevoie de medicamente la orice. Am vazut ce inseamna sa ai porumbeii sanatosi 🙂
Cata dreptate avea Stefan “decat sa-i vad bolnavi, mai bine sa-i am pe toti prosti dar sanatosi”, mai tarziu cand incepusem “aventura” cu bicicleta aveam sa descopar ca organismul lucreaza singur, nu mai ai nevoie de atatea medicamente la o banala raceala, ca nu mai e nevoie decat de un program constant, am observat cat de simplu e sa mentii starea de sanatate si vai cat de multi bani poti economisi cu asta. 🙂 Trebuie doar sa observi, sa notezi si sa vezi ce iti lipseste astazi si cu ce poti imbunatati ce a fost ieri.
Cand vei vedea cat de mult te poti bucura din lucruri simple, vei observa frumusetea din jurul tau, atunci cele doua trei ceasuri petrecute alaturi de pasiunea ta vor fi un dar, un dar ce merita sa-l duci mai departe, si da atunci nu te vei rusina sa te bucuri ca un copil la vederea unei jucarii 🙂 pentru ca atunci esti tu… Si cine te apreciaza, te va aprecia asa cum esti.
0 Comments